Probabil că mulţi se vor încrunta citind cele ce urmează (totuşi, suntem la oraş şi asta e muzică clasică!). Ei bine, asta e sonata pe care aş asculta-o într-o dimineaţă de primavară, pe o prispă la ţară, ţinând în mână o cană cu lapte de vacă proaspăt muls, cu picioarele goale, murdare de praf şi îngheţate, admirând [...]
Completat sub: fără ochi, zilnice silnice | 1 comentariu »
