today i’m so cheap

Jacqueline du Pré

genialitatea sa; primul concert (16 ani):

şi destinul sfâşietor (January 26, 1945 – October 19, 1987):

miaauuu cu cântec

căutările din tăceri

   “Daca nu cunosti revelat – prin gratie divina – sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui Newton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: “Il tomba dans une méditation profonde qui l’a conduit jusqu’a la loi de la gravitation universelle”. Si eu spun: daca Newton gîndea [...]

globuri pline de noi

   Nu ştiu alţii ce fac, dar eu mă duc să mă întâlnesc cu el. Nu ne-am mai văzut de-un an şi mirosul de brad e ca un telefon care anunţă rendez-vous-ul. Ne ştim de când eram mici. Eu am mai crescut, el a rămas la fel, tot mic, rotund, puţin ciobit. O să-l miros şi [...]

şi ce frig e…

la Moscova. numai acolo poţi compune aşa ceva:

P.I. Ceaikovski
Să visaţi frumos!

Zoltán Kodály

un minunat compozitor din care va mai recomand: Ceasul muzical vienez (pentru trezirea in dimineata de Ajun) si “Dansuri din Galanta”.

ieu vreu ca Moşu să-mi aducă…

(cu toată alergătura asta de Crăciun văd că s-au înmulţit lepşele şi mă simt atinsă cu prea multe cuvinte…)
- două cearcăne de fericire
- multe bătăi. În piept, în uşă, în geam…
- în loc de oameni să văd câte două luminiţe (lumea ar fi mereu un brad, viaţa ne-ar fi sărbătoare?)
- sunete şi clape. (asta e [...]

Sub tegmine fagi (I)

 Ş. Foarţă ştie de mine!
Dintr-o trestie (de zahăr) aş putea să-mi tai un flaut
cu un foarte galeş sunet, cu un mult prea dulce gust,
şi cu flautul sau trestia (de zahăr), să te caut
printr-un peisagiu-ngust.
Împregiurul fiecărui luminiş e întuneric, -
de aceea e feeric
luminişul, în cristalul cărui, ca-ntr-un millefiori,
stau şi smalţul li(e)belulei, şi mirosurile florii.
Codrului [...]

secretul

   “E un moment de nelinişte. Şi-a ţinut capul plecat, pentru a-i da lui ocazia să se apropie, dar el nu a putut, din lipsă de curaj. Ea se întoarce şi pleacă.”
   “Îşi aminteşte anii aceia dispăruţi, ca şi când s-ar uita printr-o fereastră prăfuită: putea vedea trecutul, dar nu-l putea atinge. Şi tot ceea [...]

isle of joy

sau cum să iubeşti oraşul …

între amintiri şi speranţe

    “Vocatie, implinire si infrangere. Vrem sa fermecam si ne este teama sa fim fermecati. Curiozitate, viciu, suferinta, adevar si moarte. Limita odihnitoare si nelinistitoare. Mereu sus si jos. Perfectiunea dorita si nedorita. Teama si inghetare. Ne miscam intre amintiri si sperante. Inapoi, putere absoluta si puritate. Multora li se pare ca inainte este tot. [...]

dialog

“hai p-afară!”
“hai!”
(gânduri gândite pe-o vreme de adunat zăpadă în păr)

(n)ingeri

Îngeri zgribuliţi îşi scutură aripile să ne încălzească pămîntul şi sufletele. Viscol cu sunet de aripi.
Gînd: te întreb de cu seară dacă o să ningă şi tu îmi întinzi speranţe împlinite. heh…

oglinda ceasului

    Am aşezat oglinda şi ceasul faţă în faţă (dacă pot să mă exprim aşa, făţiş) şi i-am ademenit să se privească, să se cunoască mai bine.
    Timpul şi-a văzut adevărata oră a prezentului mereu trecut şi s-a ascuns, de frică temporală, după limba secundarului.
    Oglinda a văzut cum se prelinge eternitatea pe argintul ei [...]