necrolog

   “O râmă în etate de 3 săptămîni şi în lungime de 10 cm şi-a găsit moartea într-un groaznic accident de circulaţie, fiind călcată în picioare.” (Viziunea vizuinii)
   Eu aş mai adăuga următoarele: “Noi adevăraţii ei prieteni lipicioşi, o sfătuiam mereu să nu se lase călcată în picioare de nimeni. Iar cum viaţa unei rîme [...]

Un Andrei. Andrei Pleşu.

    “Daca ma gandesc bine, reprosul esential pe care il am de facut tarii si vremurilor este ca ma impiedica sa ma bucur de frumusetea vietii. Din cand in cand, imi dau seama ca traiesc intr-o lume fara cer, fara copaci si gradini, fara extaze bucolice, fara ape, pajisti si nori. Am uitat misterul adanc [...]

măsline

   Unele zile au gust de ciocolată cu aromă de măsline. Ador ciocolata, îmi plac măslinele. Separat.

Alexandru Vlahuta, fiicei sale, Margareta

   “Să trăieşti Mimilică dragă, şi să fii bună, – să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că, mai întâi cei răi nu pot fi iubiţi, şi-al doilea,…al doilea…de! norocul şi celelalte “pere mălăieţe”, care [...]

mirare pe fond de gelozie

vânătăi

„Există vânătăi şi-n soare.
De-aceea câteodată-s nori,
Noi ne-am pierdut departe-n zare
Mutând picior după picioare
Cum ne-am pierdut de-atâtea ori.”
(Viziunea vizuinii)

patina vremii, patina mea

   Azi patina mea stângă s-a dat la o patină străină al cărei stăpân tocmai se certa cu ea şi o trimitea aiurea la plimbări laterale nedefinite. Acest flirt metalic a dege(ne)rat, cu efecte vizibile şi simţibile pentru stăpâna de mine, care fie vorba între noi, nu e chiar aşa stăpână pe sine şi nici pe gheaţă. [...]

înghesuială şi căldură mare prin trenuri şi tramvaie

   “Fură nevoiţi să se urce în tramvai. Vagonul era arhiplin. Era unul din acele vagoane contaminate de ceartă, care circulă atît de des în capitală. Încăierarea o porneşte o bătrînică cîrcotaşă, dimineaţa, în orele de înghesuială, care preced începerea serviciului laic. Treptat, sunt antrenaţi în ceartă toţi pasagerii din vagon, chiar şi cei care [...]

îngeri

   „Una din crizele inerente oricărui parcurs interior e pierderea încrederii, senzaţia că nu progresezi, că eşti abandonat, că lucrurile nu au sens, că te-ai adîncit într-o opţiune care nu duce nicăieri. Ţelul vizat devine nebulos, voinţa cedează. Efectul este posomorîrea sufletului, tristeşea, demobilizarea. E marea încercare a „acedei”, „noaptea duhovnicească”, moartea lăuntrică, viciul cel [...]

ştampila universală

   „Şi astfel, comandă o admirabilă ştampilă de valoare universală, la al cărei text munci câteva zile. Era un text ce făcea minuni, el însuşi elastic ca de cauciuc şi pe care Polîhaev putea să-l folosească în orice împrejurare. În afară de faptul că îi permitea să ia imediat atitudine faţă de evenimente, îl mai [...]

primejdii

   „Poate că primejdia unui om de a redeveni brută nu-l aşteaptă în marginile unei existenţe în zigzag (ceea ce se numeşte inconsistenţă), ci în fascinanta dinamică a învîrtirii într-un cerc minuscul.(…) iluzia infinitului e mult mai accesibilă decît infinitul veritabil; că orice lucru e infinit dacă e aşezat între oglinzi şi orice muncă infinită [...]

mituri reale

    „Adevărurile mari rămîn mai tot timpul într-o apoteoză mitică. Nimeni nu le pune la îndoială, nimeni nu le insultă – dar ele rămîn abstracţiuni, mituri. Moartea e un asemnea mit. Toţi ştim că vom muri, şi cunoştinţa aceasta e atît de certă, încît nu ne mai înspăimîntă; e o lege, o abstracţiune. Şi totuşi, [...]

palme

   Îmi acopăr ochii cu amândouă palmele şi mă joc de-a v-aţi ascunselea cu mine. Mă regăsesc, mă pierd, mă regăsesc, te regăsesc, te-am pierdut…

   Îmi amintesc că Nichita spune ceva despre recompunerea din îngeri, iar eu, din necunoaştere cromatică, încep să modelez întunericul. Niciodată nu am mângâiat atât de luminos noaptea…

ceaţă

   Ceaţa e prezenţa vizibilă a Lui Dumnezeu, e respiraţia Lui caldă şi mulţumită într-o dimineaţă pământească.